• Studii astrologice personalizate

  • Ne bucurăm azi de Luna Nouă în Balanță, eveniment astrologic ce deschide oportunități de înnoire și echilibrare relațională sau de regăsire a echilibrului între anumite sectoare de viață. Privind în ceilalți putem descoperi ceva nou despre noi înșine sau regăsim aspecte pierdute proiectate în relații diverse pe care am pus astfel presiune, fără să intenționăm neapărat acest lucru.

    Ascendentul momentului este în Rac, iar conjuncția Soare – Lună se găsește în casa V, o casă a iubirii, a creației și procreației, dar și a jocului, a hobby-urilor și a copiilor. Am putea redescoperi astfel, în noi înșine, capacitatea de a oferi cu delicatețe afecțiune, capacitatea de a ne arăta grijulii, protectori în relațiile cu ceilalți. Pe de altă parte, se poate ca multă lume să resimtă în perioada imediat următoare nevoia de a câștiga un plăcut sentiment de securitate, de siguranță prin relațiile amoroase, dar și prin relațiile de familie. Venus, dispozitorul Luminătorilor, se găsește în Balanță, în casa IV, a familiei, a căminului. Astfel, e bine să căutăm în sinea noastră tiparele relaționale moștenite din familie, predispozițiile afective asupra cărora cei care ne-au crescut și-au lăsat puternic amprenta. Dar, lucrurile pot fi privite și altfel. Am putea folosi energia acestei lunații pentru a (re)armoniza relațiile de familie, pentru a ne manifesta mai iubitor față de cei apropiați, față de copii, părinți etc. Se observă însă că Venus este neaspectată, ceea ce face mai dificilă înțelegerea propriilor sentimente, a propriilor trăiri vizavi de alte persoane, dar și deslușirea sentimentelor pe care le au alții sau doar o anumită persoană față de noi.

    Se spune despre planetele neaspectate că se pot manifesta neașteptat, de la o extremă la alta, putem trece de la atașamente la deconectare totală de obiectul iubirii noastre. Se poate ca înaintea unui nou începu oferit de Luna Nouă să fie nevoie să ne deconectăm de ceva: de o iubire veche, de un tipar de familie, de un tipar emoțional, de identificarea cu poveștile de neam etc. Se mai spune că iubirea este pentru cei mai curajoși, pentru cei care au curajul să privească înainte de toate în sine (Venus în casa IV, a inconștientului) pentru a-și recâștiga perspectiva de sine, pentru a se reîntregi, pentru ca abia apoi să privească în ochii persoanei iubite. Astfel, fenomenul proiecției este multe redus pentru că nu ne mai căutăm exclusiv în celălalt, nu proiectăm asupra sa propriile nevoi, ci pășim spre o relație echilibrată, de la egal la egal, de la întreg la întreg și nu plecând de la ideea de jumătate care își caută împlinirea. Doar așa putem onora cu adevărat energiile Balanței.

    Să privim așadar în urmă pentru a înțelege cine suntem noi, cei care dorim să mergem înainte!

    Neaspectată, în propriul Domiciliu, Venus își poate arăta puterea manifestând neviciat energia Balanței, idealismul acesteia, puritatea și justețea acestui semn. Acest lucru este benefic pentru cei care se arată deschiși spre a vedea ambele fațete ale unei relații sau ale unei situații, ajungând mai ușor la o stare de echilibru interior și exterior. Dar poate fi un lucru dificil de suportat pentru cei care văd doar interesul propriu, pentru cei care caută să se folosească de ceilalți pentru a se împlini, storcându-i de resurse, de suflu vital, de frumusețe.

    Aici ar fi de reamintit faptul că Venus este o zeitate duală1, astfel că influența sa depinde de ceea ce avem în suflet. Contextul este cu atât mai interesant cu cât Jupiter este proaspăt intrat în Scorpion de unde pare că a activat o serie de scandaluri sexuale aducând la lumină ipocrizia socială în care trăim, ca o concluzie a tranzitului său anterior, prin Balanță. Jupiter se găsește, de altfel, în conjuncție disociată cu Soarele și Luna, astfel că latura mai puțin luminoasă în care unii înțeleg atracția, iubirea, sexualitatea este expusă în toată splendoarea. Conjuncția Mercur – Jupiter arată faptul că simțim nevoia să vorbim, să comunicăm pe teme considerate tabu.

    Se remarcă însă faptul că Uranus, marele revoluționar, în primul rând al mentalităților noastre, se găsește în opoziție cu Soarele și cu Luna ceea ce ar putea marca un moment de cotitură, de redefinire a planurilor de viitor, de reconfigurare a mentalității cu care privim spre ceea ce avem de gând să facem pe termen lung. Instabilitatea situațiilor din jur este însă cel mai bun prilej pentru a ne mișca din tipare fixe, de a iniția schimbări ce se cer de mult făcute pentru ca ele să nu se năpustească neplăcut de surprinzător asupra noastră oricum. Se poate ca unele relații să se formeze brusc, altele să se spulbere la fel de brusc. Nevoia de spațiu și de libertate individuală, nevoia de a decide de unii singuri pentru viitor se ciocnește de nevoia de a coexista în cuplu sau pur și simplu în armonie cu ceilalți. Uranus, deși în Berbec , se găsește totuși în casa XI, a grupurilor, accentuând ideea că avem de instaurat un echilibru între ”Eu” și ”Celălalt”, un echilibru între independență și interdependență.

    1Venus este asociată mitologic și astrologic cu puritatea, dar și cu desfrânarea sau, poate, mai bine spus, cu tot ceea ce se găsește între aceste extreme ale feminității. Dacă ar fi să o aducem și în cultura noastră românească, am putea să-i descoperim o inedită ipostază. Cea a Sfintei Vineri. O divinitate duală, așa cum este considerată și Venus de mai toate mitologiile lumii. Din această perspectivă, basmul românesc aduce în fața noastră o entitate în vârstă, gârbovită de ani, care trăiește în adâncul pădurii, în sânul naturii, înconjurată de animalele pe care le patronează și pe care le îngrijește. Nu prea seamană cu zeița frumuseții, cochetă și veșnic seducătoare. Pare să fie mai degrabă o întruchipare a maturității, a responsabilității și simțului valorii pe care îl dobândim cei mai mulți în drumul spre înțelegerea și manifestarea compasiunii. Muncile la care eroinele poveștilor sunt puse de Sfânta Vineri nu sunt nici puține și nici ușoare. Printre altele au de hrănit și de spălat balauri și alte lighioane înspăimântătoare ce ne pot duce cu gândul fie la natura noastră instinctuală, erotică, fie la semnul opus Taurului, Scorpionul, un simbol al abisurilor sufletești populate de tot ceea ce ne înspăimântă la noi înșine, dar și un simbol al transformărilor necesare evoluției. De aici putem desprinde un mesaj deosebit de constructiv: Iubirea îmblânzește întotdeauna Bestia tocmai pentru că nu o ignoră, ci o acceptă îngrijind-o, transformând-o prin gingășie, puritate și compasiune. În basmele de tipul ”Fata babei și fata moșneagului”, fetele au de trecut prin adevărate faze inițiatice care le poartă spre maturitate și poate chiar spre căsătorie, un alt sector guvernat de Venus, de a această dată ca stăpână a Balanței și a casei a VII-a. Cufărul pe care și-l alege fiecare sau pe care îl primește fiecare de la Sfânta Vineri este un simbol al valorii sale reale, demonstrate practic, al valorii materializate în gesturi concrete, cu impact direct asupra celorlalți, asupra universului. Conținutul cuferelor ce seamănă mult cu lada de zestre devine o oglindă a sufletului eroinelor și, interesant, ele nu au voie să îl vadă decât atunci când ajung acasă. Adică atunci când ar trebui să dăruiască celorlalți din bogăția lor. Astfel, cea care a slujit-o cum se cuvine pe Sfântă găsește în cutie bani, bijuterii, bunuri diverse, iar leneșa doar balauri care o devorează (umbra Taurului este reprezentată de defectele Scorpionului). (Ada Cocoș, Lada de zestre, http://www.astrotext.ro/2016/05/lada-de-zestre/)

X