• Studii astrologice personalizate

  • Toate informațiile publicate pe acest site intră sub incidența legii dreptului de autor și nu pot fi publicate sau redistribuite în niciun format fără acordul scris al autorului. 

  • Au fost vremuri în care toate luptele păreau pentru totdeauna pierdute. Parcă veneau așa din veacuri, cu orice șansă de izbândă pângărită, ascunsă putinței mele de a înțelege, de a pătrunde. Nu era nicăieri niciun strop de lumină, nicio geană de speranță, niciun suflet care să-mi aline calea, să mi-o descânte, să mi-o descâlcească, să mă ridice. Nu era niciun strop de lumină. Niciun grăunte de adevăr. Doar umbre întunecate care să-mi apase pieptul, să-mi întărească frica, să mă năucească, să mă îndepărteze. Câțiva ani, care pe-atunci mi-au părut veacuri, n-am existat, n-am fost, am bântuit despuiată de vise, ca un copac gol în mijlocul verii. Drumul până la înălțare a fost lung și dureros, l-am căutat mult și mut în ceilalți, fără să văd că începea și se termina în mine. Ouroboros.

    Și iată-mă azi, aici, ridicată de degetul morții care mi s-a arătat ca un avertisment că fără întuneric nu există lumină, că fără plecare nu există întoarcere, că fără pieire nu există viață, că fără teamă nu există curaj, că fără moarte nu există iubire. Că dacă nu devin întuneric, nu pot fi lumină. Am descoperit că pot nu doar să mă ridic, ci să-i ridic și pe alții, că am curajul să pășesc acolo unde nimeni nu mai vede punți, ci doar prăpăstii. Și pot cânta alături de P!nk:

    ”I am here, I am here

    I’ve already seen the bottom, so there’s nothing to fear

    % | % | % | %
X